Cum functioneaza procesul creatiei ?

         Privit din exterior , procesul prin care creăm pare unul misterios .De exemplu daca întrebăm un artist cum i-a venit ideea să deseneze o anumită compoziție acesta v-a spune probabil  că "ideea mi-a venit pe moment"  sau "nu știu" ,alții pot răspunde că s-au gândit la un anumit lucru și au pornit cu ideea de acolo iar alții pot avea alte idei despre cum cred ei ca a apărut acea idee .Din punct de vedere științific procesul creației parcurge anumite etape.Graham Wallas identifică patru etape ale procesului creației:

PREPARAREA

INCUBATIA

ILUMINAREA

VERIFICAREA

      Prepararea reprezintă momentul în care ne pregătim pentru o activitate :aflăm tema pe care o vom aborda și "problemele" pe care le vom avea de rezolvat ,ne informăm asupra trecutului/istoricului problemei ,începem să ne facem schite și să rezolvăm din probleme. In această fază poate apărea "distanțarea de probleme" .Acest lucru reprezintă momentul în care o persoană în urma întâmpinării unei probleme ,alege să se distanțeze de aceasta.Deși poate fi interpretat că se renunță la rezolvarea acesteia,defapt aceasta subetapă este normală și necesară în procesul creației .

        Incubația. Gândindu-ne la semnificația primară a acestui cuvânt (INCUBÁȚIE : Timpul necesar pentru dezvoltarea completă a embrionului din ou și transformarea lui în pui.) putem intui și ceea ce se întâmplă în această etapă și anume :ideea inițială ,schița de rezolvare a problemei este dată la o parte și uitată (momentan) timp în care în inconștient această idee este dezvoltată intensiv ,pentru ca mai tarziu ,în urma conexiunilor multiple create,se va trece la următoarea etapă.

Iluminarea este momentul în care soluția problemei ne apare sub forma unui moment "aha!" .Momentul "aha!" este caracterizat prin faptul că atunci când este prezent ,soluția unei probleme devine CLARĂ foarte brusc ,instant. 

What is an "AHA!" moment .  

Verificarea , ultima fază a procesului de creație este reprezentată de verificarea soluției identificate pentru a stabilii dacă aceasta este întradevăr cea mai potrivită .

Aceste faze se pot întinde pe perioade mari de timp (câțiva ani) sau pot dura foarte putin (zile) în funcție de domeniul în care se derulează și în funcție de fiecare persoană în parte ,de timpul alocat desfășurării primei faze și de importanța creației .

       O personalitate creatoare trebuie să aibă: originalitate,motivație,flexibilitatea gîndirii,fluiditatea gândirii,perseverență,rezistență psihică și fizică,concentrare,atenție distributivă.

   Un alt aspect important în gândirea personalităților creative este convergența și divergența acesteia.

O gândire convergentă este caracterizată prin :VITEZĂ,PRECIZIE ,LOGICĂ .Gândirea convergentă reprezintă procesul prin care ajungem la soluții concrete ale problemelor ,un proces precis ce se axează pe evidențierea celor mai eficiente soluții si răspunsuri ,în timp ce gândirea divergentă este caracterizată prin SPONTANEITATE, LIBERTATE,NON-LINEARITATE .Aceasta din urmă reprezintă un proces prin care se explorează multiple soluții la o problema pentru a genera idei creative .Ea are ca specific căutarea de soluții în mai multe direcții ;o problema v-a avea pentru o gândire divergentă un număr nelimitat de soluții ,oricât de dificil ar fi la început și oricât de îndepartate ar parea acele soluții de rezolvarea problemei .

O gândire divergentă poate fi identificată prin faptul că aceasta va executa combinații de idei neașteptate ,va distorsiona informația în maniere neașteptate ,va identifica conexiuni acolo unde acestea nu sunt văzute "cu ochiul liber" .

Gândirea divergentă poate fi caracterizată cel mai bine prin :

-COMPLEXITATE

-CURIOZITATE

-ELABORARE

-FLEXIBILITATE

-FLUENTĂ

-IMAGINATIE

-ORIGINALITATE

-CURAJ

Cum ne putem dezvolta o gandire divergentă ?

Exemple de activități care ne pot ajuta în acest sens pot fi activitătile care presupun posibilitatea de a da răspunsuri "deschise" ,răspunsuri care presupun libertatea de a formula într-o manieră creativă și personală/originală.De asemenea în timpul liber putem alege să creăm CEVA ,chiar dacă ,avem impresia poate că nu suntem suficient de talentati pentru o anumita activitate :putem desena ,putem asculta muzică,putem croșeta ,putem face fotografii,putem construi etc.Alte modalităti :ținerea unui jurnal zilnic ,creearea unor liste cu întrebări (în legatură cu orice subiect care ne interesează) ,meditația .